Friday, March 27, 2009

Azi e vineri


Vineri dimineata imi este somn…am un sentiment de ne-vineri. Parca as mai fi dormit putin, era cald si bine.
Nu, nu sunt prea bine dispusa, nu sunt dispusa de vineri.

Déjà am inceput nepotrivit, iar mi se pare prea mic sifonierul, iar nu ma inspira nimic de acolo. Zic iar…de ce zic iar ? Daca este sa fiu sincera, chiar n-am mai fost de mult timp asa neinspirata de el. Un rand, doua, trei, eh hai fie, iesi asa, e déjà tarziu. Frigiderul e rece si cam gol, nu are ce ii cer eu. Lasa, nu mai conteaza, ti-am mai zis odata ca-i tarziu.

Repede apuc ce-mi cade in mana, sunt agitata, sunt grabita, nu, nu simt ca este vineri, nu arat a vineri. Eu nu arat, ziua asta parca arata totusi a vineri. Poate ma convinge si pe mine pana se termina, poate o sa fie totusi o vineri noapte.

Urechile acoperite de zgomot puternic si violent, de parca nu ajungea agitatia mea. Ochii lipiti de paginile galbui ale unei povesti de razboi. Poate totusi este vineri, o zi violenta de vineri care ma va pocni probabil candva mai tarziu.

E vineri dimieata, e soare, e primavara, va fi vineri noapte. Pana atunci trebuie sa ma obisnuiesc cu notiunea de vineri. Da, va fi vineri, am planificat déjà sa fie vineri.


Tuesday, March 24, 2009

All good things reach reality


Lucrurile se pot schimba brusc, la o simpla clipire a ochilor. Chestii pe care niciodata nu ti le-ai imaginat pot avea loc fix in secunda asta.

Si toate lucrurile bune ating realitatea.

Uite vezi, de asta urasc realitatea. Realitatea este pesimista, realitatea este dura si doare.
Realitatea s-a schimbat intr-o dimineata cand totul parea perfect.
Cand ai sensatzia ca viata ta a luat-o pe un drum anume si nimic n-o sa-ti schimbe drumul, atunci intervine realitatea schimbatoare.

Acum trebuie sa iau totul, nu de la zero, dar de la jumatate. Si e dur, e greu, incerc sa ma mentin pe linia de plutire, incerc sa nu ma plang. Oricum e greu pt tine sa intelegi asta, tu vezi din afara, pe fereastra.

Incerc sa ma sprijin de voi, cei cara priviti pe fereastra, pentru a imi mentine moralul, si pare sa functioneze. Sper ca se va rezolva totul curand, sa nu apuc sa fac vanatai de la dura lovitura a realitatii.

Oricum realitatea pune capat lucrurilor bune.

Thursday, March 19, 2009

Unde incepe si cand se termina?


Am dus totul pana la capat.
Tot ce am inceput am dus pana la bun sfarsit….Ei bine, la un sfarsit, la un capat anume.

Sfarsitul ar putea avea totusi mai multe capete. Eu am dus totul pana la capatul la care o puteam face…Din acel capat, ei bine, nu mai depinde de mine.

Asa ca, unde este capatul ? Unde se termina de fapt ? Sau se termina candva ? O luam cumva din nou de la start, sau continuam ceva déjà inceput ?

Si totusi de unde am inceput inceputul ? Si de unde am inceput sfarsitul ?
De unde incepe totul de obicei si pe unde se termina ?

Tuesday, March 17, 2009

Liniste pro si contra


Nu am liniste.
Nu stiu cum fac dar nu reusesc sa-mi gasesc pacea, sa ma odihnesc, sa ma potolesc.

Totul e extrem de agitat, mereu cate o complicatie, mereu cate o surpriza. Si daca astea nu s-ar intampla de la sine, as gasi eu o cale sa fac sa se intample.

Uneori simt ca-mi ies din minti, parca as vrea sa evadez din viata mea, din mintea mea confuza, sa scap din toata povestea asta care e viata mea.

Stau si ma gandesc daca o sa-mi gaesc vreodata linstea…ca apoi sa apara o alta intrebare…chiar imi doresc totusi linistea asta de care tot vorbesc ?

Cred ca m-as plictisi groaznic, si as cauta probleme cu lumanrea, cu lanterna, cu ditamai farul daca este nevoie, numai sa am agitatzia aia.

Toti gresesc, oh si eu dublez greselile tuturor, le dramatizez, le intorc pe toate partile, le multiplic, le ametesc, le inmulesc, le rasucesc…si iar nu mai e liniste, si iar nu se mai intelege nimic.

Monday, March 16, 2009

Noi n-am uitat


Iti amintesti povestile alea calduroase ?
Iti amintesti zilele toride si serile putin prea racoroase ?
Iti amintesti adierea brizei si umbra cea dulce ?
Iti amintesti tenul ars de soare si buzele insetate ?
Iti amintesti cum ne pierdeam unul langa celalat ?
Iti amintesti cum pierdeam impreuna noptile prea lungi si zilele fara dimineti ?
Iti amintesti cum nu ne mai aminteam de somn si uitam de noi ?

Eu imi amintesc si imi este dor.
Eu amintesc si te vreau langa mine.
Eu imi amintesc si imi este frig.
Eu imi amintesc si mi se crapa buzele.
Eu imi amintesc si parul mi se imbacseste de nisip.
Eu imi amintesc si iti simt caldura si racoarea impreunate.

Ea mi-a amintit mie, eu iti amintesc tie, noua ne este dor, tu nu ne-ai vrea iar langa tine ?

Thursday, March 12, 2009

Pet diaryes

Dog’s Diary

8:00 a.m. - Food time! My favorite thing!
9:30 a.m. - Car ride! My favorite thing!
9:40 a.m. - Walk in park! My favorite thing!
10:30 a.m. - Got rubbed and petted! My favorite thing!
12:00 p.m. - Lunch! My favorite thing!
1:00 p.m. - Played in yard! My favorite thing!
5:00 p.m. - Milk bones! My favorite thing!
7:00 p.m. - Played ball! My favorite thing!
8:00 p.m. - Watched TV with family! My favorite thing!
11:00 p.m. - Sleeping on bed! My favorite thing!

Cat’s Diary

Day 983 of my captivity.
My captors continue to haunt me with bizarre little dangling objects.
They dine lavishly on fresh meat, while the other inmates and I are fed hashor some sort of dry nuggets. Although I make my contempt for their actionsperfectly clear, I nevertheless must eat something in order to keep up mystrength.
The only thing that keeps me going is my dream of escape. In an attempt todisgust them, I once again vomit on the carpet.
Today I decapitated a mouse and dropped it’s headless body at their feet.
I had hoped this would strike fear into their hearts, since it clearlydemonstrates what I am capable of. However, they merely made condescendingcomments about what a “good little hunter” I am. Bastards!
There was some sort of assembly of their accomplices tonight. I was placed insolitary confinement for the duration of the event. However, I could hearthe noises and smell the food. I overheard that my confinement was due tothe power of “allergies”. I must learn what this means, and how to use it tomy advantage.
Today I was almost successful in an attempt to assassinate one of mytormentors by weaving around his feet as he was walking. I must try thisagain tomorrow, but at the top of the stairs.
I am convinced that the other prisoners here are flunkies and snitches.
The dog receives special privileges. He is regularly released, and seems tobe more than willing to return. He is obviously retarded.
The bird has to be an informant. I observe him communicating with the captorsregularly. I am certain that he reports my every move. My captors havearranged protective custody for him in an elevated cell, so he is safe….for now…

Dragostea este puncte puncte puncte…


Cine-s eu sa vorbesc despre dragoste cand nu sunt indragostita ? Cine-s eu sa deschid subiectul cand am uitat ce este aia ?

Eu sunt eu, si probabil candva aveam o parere… (puncte puncte puncte) pe care insa acum am uitat-o… (puncte puncte puncte) cred.

Dar poate ai tu o parere… (puncte puncte puncte) poate esti tu indragostit(a) si ma vei ajuta sa-mi amintesc cum este. Poate ai chiar posibilitatea sa ma inveti sa iubesc… (puncte puncte puncte) iar… (puncte puncte puncte) sau pur si simplu s-o fac… (puncte puncte puncte) ?

Mda… (puncte puncte puncte) eu am uitat… (puncte puncte puncte) sau poate nici nu am stiut…
Asa ca te invit pe tine sa-mi spui ce este… (puncte puncte puncte) sa o descrii… (puncte puncte puncte) sa dai sentimentului cuvinte… (puncte puncte puncte)
O sa faci asta pentru mine ?

De fap da… (puncte puncte puncte) pentru mine… (puncte puncte puncte) si pentru tine… (puncte puncte puncte) sa nu cumva sa uiti, sa-ti amintesti… (puncte puncte puncte)
Si stii ce…sa nu-mi vii mie cu definitii filozofice, cu explicatii logice, cu dovezi stiintifice, mi-e sa-mi spui ce e dragostea… (puncte puncte puncte)

Dragostea este puncte puncte puncte…

Boys of Melody


Cum ar fi oare sa te rupi de tot ?
Sa pleci undeva departe, intr-un loc unde n-ai mai fost niciodata, tu, cu tine si cu mine. In fine, nu conteaza cu cine. Sa ai langa tine doar o figura familiara si in rest sa-ti fie totul strain, absolut totul.

Sa nu recunosti decorul, sa nu fi vazut niciodata locul, oamenii sa-ti fie straini, modul de viata diferit de cel pe care-l cunosteai tu.

Cum ar fi brusc, intr-o zi, sa-ti schimbi total viata ?
S-o iei de la inceput, pe cu totul alte carari, fara sa privesti in urma. Ai putea sa faci asta ?

Eu nu as putea. Uneori parca as vrea asa ceva, ceva cu totul diferit, un nou inceput.
Dar imi revin repede, imi dau seama ca nu as putea renunta la ce am acum, nu as vrea sa iau totul de la capat, nu as vrea sa renasc.

Si totusi, imagineaza-ti asta :
Tu si acea o persoana, acele 2, chiar 3 persoane, intr-un mediu totul nou, sa zicem un oras calduros la mal de mare sau ocean. Imagineaza-ti cum va ridicati impruena din cenusa si incepeti o viata cum nu ati mai trait, cum va creati o lume noua printre oameni noi.

Ma speria cumva un astfel de gand, si totusi este intru catva tentant.


Monday, March 9, 2009

Drum lung


Uneori micile placeri ale vietii nu sunt de ajuns, uneori micile placeri chiar te calca pe nervi si zambetul celor din jur te irita. Ce bine ca acum nu este acel « uneori ». Sau este ?
Habar n-am, n-am stare, n-am chef si parca nu se mai intampla nimic. S-a oprit totul ? Sa apese cineva butonul de Play.


Ok, Play !
Noul…da, asta imi trebuie. Ceva viu, ceva sa miste, ceva sa ma starneasca, am nevoi de noutate. Nu mai am aer, nu mai am cuvinte… Mi-e dor de o mica placere uriasa, o chestie minuscula care sa provoace cutremure.

Nu am chef, nu am pofta, nu am stare de nimic, de tine, de mine, de toata lumea, de nimeni… si totusi am chef de toate astea la un loc, toate astea plus micile minuni fara pic de miracol, magia razelor de soare, potiunea dragostei din parfumul florilor.

Am devenit prea umana pentru universul meu imaginar, prea reala ca sa mai incap in el, vreau prajitura magica cu mesajul « Mananca-ma ! » si sa ma micsorez la prima inghititura. Vreau sa fiu iarasi Alice intr-o lume a minunilor, vreau sa mai cred in minuni.

Mi-am pierdut visele undeva pe drumul dintre realitate si imaginatie.