Tuesday, November 30, 2010
Eu departe de mine
Nu se intampla nimic…totul a inlemnit, totul a ingheta. Si ce daca e aproape iarna…si ce daca lucruri totusi se schimba in jurul meu…totul pare la fel.
Scriu fara sa urmaresc randurile, scriu fara sa urmaresc tastele…scriu uitandu-ma intr-o parte cat mai inedapartata de mine…pentru ca eu sunt departe de mine.
Totul pare nemiscat, ca o padure impietrita din povesti. Nimic nu ma mai misca, nimic nu ma mai impresioneaza. Fac lucurile din instinct, din obisnuinta, nu din placer sau dorinta. Iau masuri doar din monotonie si nevoie, nu pentru ca mi se pare cea mai buna decizie.
Poate ca am nevoie de soarele verii sa ma dezghete….sau poate ca am nevoie doar de tine, cu siguranta tu ai reusi sa faci asta.
Iar am ajuns intr-o dimineata tarzie cu gandul la tine, cu machiajul intins si perna umezita…
Wednesday, November 24, 2010
Exista un loc
Dar exista un loc unde iarba este mereu verde. Exista un loc unde sunt multe parcuri. Exista un loc unde casele sunt mai calduroase si mai primitoare decat vremea de afara. Exista un loc cu oameni veseli si deosebiti. Exista un loc in care ceilalti nu se uita urat la tine doar pentru ca arati altfel.
Exista un loc care, pe cat este de rece pe atat imi pare de romantic.
Exista un loc care pe cat pare de serios pe atat poate fi de distractive.
Exista oameni care pe cat par de duri, pe atat sunt de primitori.
Exista un loc pe care vreau sa-l vad trecand peste toate partile rele.
Tuesday, November 23, 2010
I wish you could fulfill all my wishes
I wish I was a bit different
I wish I had blue eyes
I wish a had natural blond hair
I wish a had lots and lots of tattoos
I wish a had more guts
I wish I was never sad
I wish it was Christmas right now
I wish I was elsewhere
I wish I had the sun in my pocket
I wish I had you
I wish you had me
I wish it was tomorrow
I wish I was free
I wish you could fulfill all my wishes
Monday, November 22, 2010
Imi plac visatorii….care isi implinesc visele…
Unii viseaza noaptea, altii nu. Unii viseaza ziua, altii nu. Unii inchid ochii pentru a visa, altii o fac cu usurinta cu ochii deschisi.
Cred ca e frumos sa visezi. Te rupi de realitate, plutesti desupra tuturor, calci pe nori, pleci departe intr-o lume doar a ta. Nu poate sa fie prea rau…
Stii totusi ca eu mereu am un “dar” de adugat in orice poveste, nu? Si daca nu o stiai, ai aflat acum.
In regula, viseaza. Viseaza in noaptea asta. Inchide ochii si lasa-te dus de val sau paseste usor cu ochii deschisi dar cu mintea in alta parte.
Dar nu crezi ca ar trebui sa deschizi ochii din cand in cand?
Nu crezi ca ar trebui sa mai privesti si in fata ta, nu doar sa iti imaginezi cum ar putea sa fie?
Nu crezi ca ar fi mai bine sa faci ceva in privinta viselor decat sa le tii inchise acolo atata timp?
Viseaza, nimeni nu te opreste, nimeni nu-ti fura visele. Dar din cand in cand ai putea sa ne faci si noua, pamantenilor, o vizita, sa stim ca esti bine.
Imi plac visatorii….care isi implinesc visele…
Friday, November 19, 2010
Mint pentru ca monotonia doare
Mirosi a trecut.
Mirosi a mucegai, a frunze uscate si a pamant umed. Aduci cu tine norii si furtunile. Imi furi mereu tot ce-I mai frumos si mai de pret. Lasi dezastru in urma ta si nicodata nu te intorci, niciodata nu privesti inapoi.
In urma ta au ramas balti pline de noroi si copaci daramati. Pe unde ai calcat nu mai creste iarba iar frunzele copacilor cad doar cand iti simt rasuflarea. Pamantul ingheata cand il calci si toate vietatile fug cand iti aud pasii.
Dar pe mine cu ce ma incalzeste sa te fac personajul negativ al acestei povesti?
Mint, mint sa ma incalzesc, ma amagesc cu amintirile negre ca sa pot uita de zilele insorite. Intorc capul in alta parte cand vad o raza de soare printre nori…m-am obisnuit sa prefer norii.
Si mint in continuare. Mint ca sunt trista, mint ca m-am deprimat, mint pentru ca prefer tristetea in locul nimicului.
Mint pentru ca monotonia doare.
http://www.youtube.com/watch?v=lwRh3byHoOQ
Lasa-ma
Lasa-ma sa te salvez de monstri
Lasa-ma sa-ti luminez calea
Lasa-ma sa-ti oblojesc ranile
Lasa-ma sa-ti inseninez zilele
Lasa-ma sa-ti spun povesti de adormit copii
Lasa-ma sa-ti plang durerea
Lasa-ma sa-ti arat drumul
Lasa-ma sa-ti arat cum sa fii liber
Lasa-ma sa-ti arat de unde porneste oceanul
Lasa-ma sa-ti arat cum zboara pasarile
Lasa-ma sa-ti arat de ce iese soarele in fiecare zi
Lasa-ma sa te readuc la viata
Wednesday, November 17, 2010
Tuesday, November 16, 2010
Monday, November 15, 2010
Friday, November 12, 2010
Jazz de toamna
Seara a fost placuta, un pahar de vin rosu, o pisica, discutii intre fete, pop corn si ciocolata. Dimineata, desi mai devreme decat de obicei, m-am trezit usor si cu placere. Face bine o discutie pe fuga si o plimbare la prima ora in aerul diminetii de toamna.
Si este iar vineri. Pare o zi ca oricare alta…poate pentru ca exact asa este. Iar a venit weekend-ul, relaxare, umplere de timp, distractii lejere sau mai grele.
Cum fuge timpul, cum trece viata…nu-mi dau seama.
Dar e o zi insorita de toamna, este o zi perfecta pentru ascultat jazz…azi am chef de jazz.
La prima vedere ai spune ca nu lipseste nimic, dar eu stiu mai bine. Este doar o zi de toamna, inca o zi din toamna asta…Dar tot am chef de jazz, toamna este perfecta pentru muzica asta.
Wednesday, November 10, 2010
Remember me
Cand crezi ca uitat…cand totul a trecut de atat timp incat crezi ca nu te mai poate afecta in nici un fel…Cand crezi ca amintirea asta nu mai poate trezi nimic in tine…Cand crezi ca s-a dus orice posibilitate sa te mai treaca fiorii gandindu-te la asta…atunci se intampla ceva…ceva care sa-ti aminteasca.
Un chip asemanator, o privire umpic timida, un gest minor pe care doar tu puteai sa-l observe, felul in care isi aprinde tigara…atatea mici asemanari rascolesc trecutul, iti iau mintile si te duc departe cu ele. Si atunci te intrebi “Si daca…?”
Daca s-ar fi intamplat asa?
Daca ai fi trecut si tu prin asta?
Daca el ar fi avut aceeasi poveste?
Daca tu erai in locul ei?
Daca si in viata ta s-ar fi intamplat la fel…atunci cum ar fi fost, ce ai fi facut?
O lacrima calda se prelinge pe obraz in saptele unui ras ironic si te intrebi “Oara soarta poate fi atat de cruda? Cate poate indura un om?”
Si iti este greu sa te detasezi de povestea asta…pentru ca parea sa fie chiar el...
Din fericire asta nu este povestea voastra totusi, asa ca ridica-te, scutura-ti hainele de praf, sterge-ti lacrimile si …priveste-l…
http://www.youtube.com/watch?v=kAFO574-7_w
Tuesday, November 9, 2010
It's time
Poate am nevoie de o schimbare…cine stie? Cine decide?
Cand e timpul sa te maturizezi si cum iti dai seama de asta?
Incep sa simt ca mi-am prelungit tineretea prea mult, poate asta este un semn ca e timpul pentru maturitate…Sa fie oare asta momentul schimbarii majore? Sa fie oare sfarsitul unei etape si inceputul alteia?
Nu stiu exact ce este, nu stiu cum pot defini, dar simt nevoia unei schimbari. Simt nevoia sa fac ceva…altceva de data asta. Cred ca a sosit momentul sa plec mai departe.
Trecutul ma lasa rece, nu incerca sa schimbi asta, caldura nu se mai intoarce.
Prezentul este monoton, s-a asternut cenusiul toamnei peste tot
Viitorul…ei bine viitorul este surpriza, de ce sa nu-l fac sa fie o supriza stralucitoare? De ce sa nu-l fac sa scanteieze? De ce sa nu-l aprind ca pe o flacara?
Viitorul trebuie sa fie pasiune, daruire, maturitate, viitorul trebuie sa aduca un plus, viitorul trebuie sa ma completeze
http://www.youtube.com/watch?v=-1WhcLDEEDQ
Friday, November 5, 2010
Wednesday, November 3, 2010
Cateva zile
Iar suna ceasul…iar deschide ochii incet…iar se misca lent…iar paseste lenes catre inca o zi…
De cateva zile orasul e batuit de o ceata groasa, la fel ca ea
De cateva zile patul este din ce in ce mai rece
De cateva zile ceasul ii infige cutite si sageti de foc in suflet
De cateva zile copila se simte imbatranita
De cateva zile pasarile nu mai canta
De cateva zile nu mai vede drumul
De cateva zile nu se mai simte comod in viata ei
De cateva zile asteapta sa se schimbe ceva, astepata un miracol poate
Dar au trecut atatea zile si totul este la fel, totul e la fel de rece, ceata e la fel de groasa si viata la fel de monotona. In cateva zile nu se schimba nimic
Oamenii nu sunt stanci
Pai are, doar ca tu acum cauti scuze pentru statornicia ta bolnavicioasa.
Ai o lista cu dorinte, o lista cu lucruri pe care sa le faci, si speri ca avand o lista te vei impulsiona. Si e asa?
E pe naiba…nici 5 lucruri nu ai bifat pe ea ca realizate…dar inca speri
Da…tot speri si tot astepti sa se intample ceva. Fa tu primul pas…dar care ar fi ala? Cine stie care este primul pas catre iesirea din normal, din monotonie?
Unii te-ar sfatui “Ia-ti viata in maine!”.
Ok, o iau, asta este si ideea…dar cum? De unde incep? Cu ce incep?
Poate ar trebui sa plec si eu, poate ar trebui apoi sa ma intorc…macar s-ar intampla ceva…
Tuesday, November 2, 2010
Grown ups
Da, imi place sa ma prostesc, da imi place inca sa petrec, da am o gramada de prieteni mai tineri decat mine…si totusi nu asta defineste maturitatea.
Si ce te poate face mai bine sa realizezi gradul tau de maturitate? Simplu, imaturitatea celor din jur.
Tocmai am primit o doza de realitate legata de gradul de maturitate al unora.
Da ma distrez, viata mea de weekend inseamna distractii, nopti pierdute, alcool, prieteni nebuni. Dar viata mea in timpul celorlalte 5 zile lucratoare e alta. Atunci sunt responsabila, atunci dorm noptile, pentru a fi apta de o noua zi de munca, atunci imi petrec timpul liber facand chestii casnice.
Si nu…nu toata viata mea e o petrecere fara sfarsit…voi copii treziti-va, lucrati umpic la asta.
Atatia in jurul meu au mintea doar la iesit, la petrecut, la dezmat, nebunii, alcool si alte hobby-uri asemenatoare. Atata timp cat ai in cap si altceva in afara de asta, ai inca sanse sa te maturizezi.