Prieteni…bine Doamne ca nu mai am si dusmani, asta imi mai lipsea.
Prieteni si familie, ei mereu saritori, mereu gata sa dea o mana de ajutor.
Mereu pregatiti cu o critica, mereu gata sa-ti scoata ochii pentru ceva, numai venin si muscaturi.
Nu inteleg de ce nu poate sa-si vada fiecare de treaba lui. De ce nu se uita fiecare mai intai in oglinda, de ce nu-si priveste fiecare gunoaiele din viatza, dar saritori fiind, se gandesc sa faca curatenie in viatza ta.
Nu ar fi unul alaturi de tine cand iti e bine, nu ti-ar zice unul « Ma bucur pentru tine, ma bucur ca iti este bine asa ». Doar fiecare isi da cu parerea, care mai decare mai cunoscator, care mai de care mai in masura.
De fiecare data aceeasi poveste, de fiecare data altii stiu mai multe decat tine si vor sa-ti conduca viata.
Luati-o fratilor…mie se pare ca nu-mi trebuie, voi v-ati descurca mai bine cu ea.