Povestile se sfarsesc inainte de a incepe

Promisiuni incalcate
Vise inabusite in fasha
Dorinte neimpartasite
Zile neincepute
Nopti fara sfarsit
Liniste calma

In decorul asta el tacea. Tacea si privea in directia opusa.
Ea…si ea tacea, si ea privea,doar ca ea privea la altceva.
Fiecare cu universul lumea lui, doua lumi paralele pana cand un cutremur le-a schimbat traiectoria si au devenit perpendiculare.

Si acolo exista un mijloc, un punct comun unde cele doua se ciocnesc.
Se ciocnesc si provoaca alte cutremure, se ciocnesc si totul in jur se zdruncina.

Si atunci promisiunile ajung la destinatie.
Si atunci visele sunt eliberate
Si atunci isi impart dorintele intre ei
Si atunci incepe o nouza si si se termina o noapte veche, doar pt a incepe iar una noua.
Si linistea se sparge in mii de cioburi de oglinda.

Si s-au indragostit, si au trait fericiti pana la adanci batraneti…pt k aici mereu se pune punct si de fapt nu stii niciodata ce s-a intamplat.