Scenariu 3

In casa e cald si bine, nu-i vine sa iasa de sub asternuturi. Se rasuceste pe o parte, se rasuceste pe cealalta dar somnul pare sa-l fi parasit. Deschide lenes ochii…camera e destul de intunecata….e si normal, e ora 7…dupa-amiaza. De ceva vreme viata lui e un haos total, cineva a dat totul peste cap, cineva i-a cutremurat universul perfect.

“Daca tot m-am trezit, as putea sa ma ridic”

Patura zboara violent, cu un salt e in picioare si gata de orice. Intinde mana spre noptiera, isi ridica ceasul si bratara de piele, si culca o poza inramata.
Un dus rapid, un rand de haine apucate din gramada si e gata sa iasa. Aruncand o privire pe geam il trece un fior

“Pana la urma a venit si iarna…cam mult alb pentru gustul meu”

Drumul e putin aventuros, rotile aluneca pe soseaua ingetata de prima zapada.
Aceeasi cafenea il asteapta primitoare, aceleasi geamuri aburite, acelasi miros de tutun, aceleasi fete. Priveste pe geam la micile troiene luminate de felinarele galbene…mintea ii zburda aiurea.

Aceeasi demoni, aceleasi himere il bantuie. Lupta cu ele de ceva vreme dar inca nu s-a vindecat…si stie ca trebuie sa lupte singur. Este lupta lui, nimeni nu-l poate ajuta, nu poate cere ajutorul nimanui…intr-o zi…

Telefonul zbarnaie pe masa cateva secunde…un mesaj…zambeste dar nu se grabeste sa raspunda

“Poate mai tarziu…”

Raspunde totusi mai tarziu, cu acelasi zambet strengaresc pe fata. Inca un mesaj, inca unul si inca unul…o serie de mesaje il fac sa zambeasca, sa-si ridice moralul, sa scape pt putin timp de demoni.

Isi aminteste

“Si vine Craciunul…ce dragut…Dar tu ai defecte?”
Un chicotit copilaresc “Crezi ca ti le-as spune?”
“Da, ai dreptate, va trebui sa le aflu”


(Si Craciunul pare umpic mai aproape, iar cadoul de sub brad e aproape in bratele mele.)