E frig…zapada deja s-a transformat in mocirla…amandoi urasc asta. Dar cand incerci sa construiesti ceva, vremea nu poate fi o piedica, nu pentru ei.
Intunericul a pus deja stapanire pe oras de ceva timp.
O cafenea cu geamuri mari, prea luminata pentru gusturile lor, dar calduroasa. Lui ii trezeste amintiri, ei ii este incomod.
Ceva este diferit, pana acum totul a mers de la sine, fara piedici, fara retineri…dar aburii alcoolului isi facea de cap…normal ca era totul mai simplu. Acum par timizi, se fastacesc, au ramas fara cuvinte.
“Un espresso mic”
“Cu lapte?”
“Da, cu lapte”
“Si un ceai cu…”
“Ia-ti verde”
“…vanilie. Prefer ceaiurile aromate”
“Hmm as fi zis ca bei cafeua neagra, simpla tare”
“Asa o beau, fara lapte, fara zahar”
“Dar…ai cerut lapte…”
“Am cerut lapte?!...n-am cerut lapte”
“Nu cred ca mi s-a parut…as zice ca ai cerut lapte”
Atmosfera se destinde incet incet, mainile se dezgheata, fastaceala dispare si totul vine natural cand buzele se ating.
Discutiile sunt intrerupte de prezenta unor fete cunoscute…
Nimicuri, vorbe goale, vorbe simpla...
Piramid Makanan Malaysia 2020 my.pijari.com
2 years ago
No comments:
Post a Comment