Am nevoie de ceva numai al meu.
Sunt o persoana egoista, dar in ultima vreme am impartit atata de multe lucruri ca nici mie nu imi vine sa cred, inclusiv lucruri pentru care de obicei imi ies cel mai tare din sarite.
Si totusi am impartit. Nu pentru ca as fi vrut asta, pentru ca nu mi-ar fi pasat, sau pentru ca sunt eu prea darnica, ci pur si simplu pentru ca asa a fost sa fie, pentru ca de unele chestii nu tragi sa le ai pentru ca le poti rupe.
Si am acceptat asta. Eu ! Daca iti vine sa crezi ca eu am putut lasa de o parte simtul proprietatii, eu, care il am atat de adanc in mine…am facut-o. Si poate o sa mai accept, desi nu cred ca mai rezist mult.
Déjà imi e dor de ceva al meu si doar atat. Imi vreau egoismul inapoi, vrea sa AM, eu si doar eu, sa nu mai impart, macar un lucru, macar acel ceva.
Nu vreau tot, nu-mi trebuie tot, doar acel ceva doar al meu, acel ceva unic, acel ceva deosebit doar pentru ca este al meu.
Cat despre cealalta parte, nu-mi pasa. Nu-mi pasa ce crezi tu, nu-mi pasa ce vrei tu. Si chiar daca impart ceva cu tine, tu pentru mine esti nimic, un foarte mic nimic…si sper ca te prinzi de asta fara sa iti spun.
http://www.youtube.com/watch?v=W5WxZNIpszs
1 comment:
... " pentru ca de unele chestii nu tragi sa le ai pentru ca le poti rupe."
mi-a placut ff mult ideea asta .
da , ar fi dragut ca din cand in cand , sa nu se mai opreasca mersul firesc al universului cand vine acel Ceva ... ci pur si simplu acel Ceva sa devina sincron cu pasii tai . si daca te opresti tu , sa stea si el in loc . sa ramana cusut de tine ca o umbra . sa ramana al tau .
Post a Comment