Ieri ma uitam la stiri, un accident de motor soldat cu doua victime. Evident vina se dadea pe viteza, eventual alcool, si in fuga se mentionat ceva de o denivelare a soselei. Tocmai asta mi-a atrsa atentia si m-a revoltat facandu-ma si pornesc o scurta discutie pe tema asta. Dar fara sa ma gandesc la altceva decat la conducerea minunatei noastre tari de rahat, la multele gropi din asfalt.
Azi, fiind o zi aproape de vara, m-am luminat odata cu soarele si am pornit cu dreptul. Nu avea ce sa intervina sa-mi strice dispozitia…asa credeam. Dar vestile rele circula repede…si aflu cine era in accidentul ala…
Imi amintesc o zi geroasa de iarna in vechiul oras de la malul marii.
Imi amintesc un grupulet de oameni incantati, veselie, vorbarie. Nu am cum sa uit acel munte de om. Daca nu l-ai fi cunoscut probabil te-ai fi infiorat. Un urs bland, un om mare la porpriu si la figurat, mereu cu o vorba buna pregatita, pe un ton grav dar atat de bland.
Am in fata ochilor poza aia, unghetati, drepti, ca niste stane de piatra, comparandu-ne inaltimile, dopul si cu plopul.
Caut poza aia…dar cred ca e tot acolo…tot la mal de mare…acolo unde a ramas amintirea, acolo unde el sigur inca ajunge cu privirea.
De cand am venit aiic, de atatea ori am schimbat doua vorbe pe fuga, de atatea ori am zis ca trebuie san e vedem…de atatea ori.
Dormi linistit prietene…intr-o zi ne vom revedea…oriunde…
http://blog.aegri-somnia.info/page/2/
http://www.youtube.com/watch?v=WUWbMRl_GHg&feature=player_embedded
No comments:
Post a Comment