Mere

Mmmm…aroma de mere galbene, dulci acrisoare.

S-a lasat valul intunericului peste orashul aglomerat si galagios, dar asta nu-i incetineste ritmul. Geamurile sunt inchise, zgomotul strazii nu mai patrunde in camera pe jumatate plina cu piese vechi si neintretinute de mobilier. Doar fumul gros si aromat se ridica pana pana sus mangaind peretzii si tavanul de un alb prafuit.

Podeaua scartzaie sub carpeta veche si murdara si din cand in cand se aude cate un pufait urmat de mirosul de mere…mmm…si liniste.

Carbunii s-au stins, fumul s-a risipit dar mirosul persista placut, schimband aerul de vechi si imbacsit. Luminile se sting rand pe rand, lasand intunericul sa puna complet stapanire peste casa. Si e noapte…

Intuneric afara, intuneric in casele vechi de pe strada, intuneric si in camera, liniste…

Un zgomot discret rupe tacerea, o flacara timida…jarul aprins face un cerc de lumina in jurul lui in timp ce se aude pufaitul…apoi fum.

Aroma de mere s-a dus…vine o noua zi.