Tuesday, November 10, 2009

Pe alt film


Nu-i asa ca iti plac filmele ?
Alea in care totul se termina mereu cu bine, in care toti oamenii devin fericiti, in care el ramane mereu cu ea, in care personajul principal ramane viu, chestiile siropoase si atat de departe de adevar.
Ei bine stiu ca-ti plac, eu insa le urasc.
Ce rost are sa te uiti la ceva ce chipurile reflecta realitatea cand totul e de fapt o minciuna ?
Nu va fi niciodata ca in filme, realitatea e cu mult diferita.

Si ma deprima sa-i vad pe toti fericiti cand eu vad atatea probleme in jur, sa vad cum totul se termina cu bine cand de fapt exista atatea piedici, si cum toti isi ating visul cand in realitate multi se duc fara sa fi ajuns macar aproape de el.

Ma amuza uneori, ma tin captiva, ma sperie, dar pana la sfarsit ajung sa ma enerveze…pentru ca sunt doar minciuni deprimante ce te fac sa speri intr-o viatza mai buna…pe care oricum nu o vei avea niciodata. Sunt niste basme de adormit copii, adaptate la vremuri moderne si aduse mai aproape de viata…dar raman tot basme.
Nu mai visa, incepe sa traiesti, sa te vad atunci ce mai zici.



http://www.youtube.com/watch?v=Yg_rf2d894k&feature=related


Monday, November 9, 2009

Danced with the devils in their beautiful buildings


Uneori iti pasa, alteori nu dai doi bani
Eu perefr sa imi pese, desi sa imi pese inseamna sa pun sentimente intense ce pot duce catre rani, mai mult sau mai putin adanci. Asa ca mie imi pasa, mie imi pasa mereu, mie imi pasa de fiecare data, mie imi pasa de toata lumea.
Si arat ca-mi pasa…dar aratand asta devin vulnerabila. Imi place sa-mi pese, imi place sa o arat, dar nu-mi place sa fiu vulnerabila.

Imi pasa, dar as vrea sa nu arat, sa ascund ce simt, sa arat poate indiferenta, poate neimplicata. Si uite ca-mi iese, rar, dar imi iese, pentru putin timp, dar imi iese.
Si totusi imi pasa. Poate ar trebui sa stii ca imi pasa, poate ar trebui sa vezi asta…sau poate nu.

Ei bine imi pasa !
Simt, ating, savurez, ma enervez, sufar, iubesc, urasc, dansez, TRAIESC !

Vino, ia-ma de mana si hai sa mergem
Priveste asa cum imi place sa te vad privind
Spune-mi ce imi place sa te aud spunand

Dar de unde stii tu ca imi place ?


Thursday, November 5, 2009

Stii seara aia?

Stii seara aia ?
Eu mai stiu cate ceva din ea, imi amintesc bucatele, secvente cand mai clare cand in ceata.
Imi amintesc frigul, nu am cum sa-l uit, m-a ros pe sub toata gramada aia de carpe, mi-a ros piele, mi-a uscat buzele si mi-a deschis apetitul…si apoi imi amintesc ca am uitat cat era de frig sau ca am ignorat total frigul, i-am facut vant cu o esarfa.
Imi amintesc aburii tari in tentativa de incalzire…nu cred ca au functionat dar stiu cat i-am cautat.
Imi amintesc zgomot mult zgomot, niste intrebari si apoi iar frig…si in frig dorinta, pofta…give it to me.

Hai afara
Stai sa-mi iau haina
Da-mi mana
Brrr
Si asta a fost…la naiba in ce hal tremur, e mult prea frig…déjà tremur si mai tare…déjà tremur prea tare. Ah nu, ma misc, ma zdruncin, ma batzai…

Iti e frig ?
Eu nu mai simt frig, dar tine-ma in brate, cred ca e doar o iluzie. si fac un gest nesabuit, un impuls nu stiu cum de ce
Vrei sa intram ?
Da hai ! si in minte, n-am vrut, scuze, nu stiu ce m-a apucat
Stai…………… (ba cred ca am vrut)

Azi am auzit o intrebare pe care n-am mai auzit-o demult si la care nu ma asteptam…la naiba, ce raspund?
Mai termina cu prostiile, inspira, calmeaza-te
E ok, ai, n-ai, ce mai conteaza ce ai sau ce crezi ca ai, e bine asa cum e, e numai bine

Hai sa nu mai dormim, oricum mai e putin si plecam


http://www.youtube.com/watch?v=IUGzY-ihqWc

Wednesday, November 4, 2009

Tine-mi culorile!




Uneori am senzatia ca imi pierd culorile, ca raman doar in alb si negru. E ca si cum mi s-ar strica televizorul, ca si cum ar arunca cineva cu clor pe mine, ca si cum o radiera magica mi-ar sterge nuantele.
Simt cum imi paleste nuanta rozalie din obraji, cum imi piere sclipirea din ochi, cum vorbele mele devin invizibile, cum gandurile ratacesc aiurea in pustiu…si ma simt handicapata, nu mai sunt intreaga, nu sunt eu.
O straina mi-a invadat corpul, o straina alb-negru isi face de cap cu trupul meu de parca as fi o marioneta, o faptura fara suflet m-a posedat, o fiinta fara culori. Si atunci ma aud strigand in gand, urland fara zgomot « Tine-mi culorile ! »

Alb-negru doare. Doare undeva in adancuri, nu la suprafata, nu e durere fizica.
Strang cu pofta din dinti, imi presez buza de jos intre ei si imi doresc sa simt gust metalic, sarat si rosu...dar nu-l simt, nu mai am simturi si nici forta sa musc atat de tare. Si chiar daca as face-o, fara culori nu as simti nimic.
Maine buzele mi se vor intinde si vor pofti lichid, maine buza de jos mi se va crapa de pofta, maine voi savura fiecare picatura din lichidul metalic.Pana atunci, alb-negru ma face sa ma simt un mic nimic.




Tuesday, November 3, 2009

Cum crezi?


Pentru asta sa-si asume creditele a anume domnisoara cu par rosu si rasucit ca de la ea am furat-o. Ea zice ca-s doar minciuni, eu zic sa se prinda lumea unde or fi minciuni.



  • Je Ne Veux Pas Travailler

  • imi place sa gatesc pentru prieteni cu sentimente si multe condimente

  • sunt dependenta de TV, mai putin de net

  • adorm devreme dar nu repede

  • si totusi nu-mi place sa-mi pierd timpul dormind, dar el ma obliga

  • vreau sa fiu Peter Pan

  • trag de varsta mea mai rau ca de guma de mestecat Hubba Bubba

  • imi place junk food-ul dar nu am contact cu el destul de des

  • uneori as vrea sa merg la psihiatru...sau psiholog, sau care e ala de oameni inca sanatosi

  • ador oamenii slabi dar cred ca pe Irina tre s-o hranesc curand sa nu cada pielea de pe oasele ei

  • le iubesc pe Sheeba si pe Mirto

  • candva nu o suportam pe alinatat aia mica, acum mi se pare adorabila

  • uneori am sarit calul (metaforic vorbind)

  • ma imbat prea repede si beau prea des

  • mi s-au uscat buzele de atat de des

  • nu vreau sa mi se termine balsamul de buze care miroase minunat :-s

  • in noptile lungi pana dimineata m-am imbatat cu miros de Amor Amor, acum detin Amor amor

  • mi se face dor de Predator

  • oamenii de pe strada ma cred nebuna, dar eu sunt normala

  • iubesc sa fiu indragostita

  • sufoc

  • uneori prefer sa nu stiu nimic, desi cand aflu sunt ofticata

  • imi place verdele

  • anul asta am fort prima data in Timisoara...si a for minunat :x

  • o sa fiu o mama buna...daca mai apuc asa ceva

  • mai vreau parfum cu miros de capsuni

  • sunt mult mai puternica decat par

  • joc foarte prost fussball si as vrea sa ma lasti sa invat si eu

  • sunt zgarcita si strangatoare

  • ador camera verde si nu m-as mai muta niciodata din ea

  • nu-mi plac vecinii, in general

  • daca as avea bani muuulti as cumpara o casa in care sa locuim cu totii

  • am fost minimalista

  • am avut o relatie de 4 ani jumate pe care am intrerupt-o din plictiseala

  • si inca una de un an pe care am intrerupt-o prea tarziu

  • vreau sa depasesc cele 3 luni fatidice

  • cand eram mica, am fost fan Michael Jackson si Queen

  • mi-as fi dorit 2 copii, un baiat si o fata, in ordinea asta

  • acum m-as multumi cu un copil...punct

  • nu am facut nici un avort...dar cred ca as face

  • mi-e frica de singuratate mai rau decat de moarte

  • nu ma omor dupa fumat

  • imi place sa ma imbrac dragutz dar uneori ma simt aiurea

  • nu pot sa am o "cea mai buna prietena" pentru ca am o sora

  • mi-ar fi placut sa am ochi albastri

  • sunt o bruneta undercover

  • imi place sa sochez cand imi schimb look-ul

  • muzica imi poate schimba starea de spirit...in bine sau in rau

  • n-am mai avut un prieten de varsta mea de mai bine de un an...si nici nu mi-e dor de asta

  • imi place sa ma pisicesc dar nu o pot face cu oricine

  • zambesc prea mult

  • imi place sa zambesc in momente intime, ceea ce uneori descurajeaza

  • mi-ar fi placut sa am un frate

Da' multe mai pot insira, gata ma opresc

Familia care ma?

Am trecut prin multe pana la varsta asta
Ce multe ?
Multe anturaje, multe grupuri de oameni cu care-mi pierdeam timpul, multe grupulete fericite, multe familii unite.
Da, multe familii. Exact asta vad in toate. Poate 5 oameni, poate 10, poate 27 intr-un tren catre Timisoara, totul se rezuma la familii.
Familii, dar nu alea naturale, nu alea pe care nu le poti alege ci alea pe care ti le creezi.
Fuck nu ma, nu prin casatorie, nu rude prin alianta, nu ma urmaresti.
PRIETENI, despre asta e vorba.
Ma uit in stanga, ma uit in dreapta, ma uit in trecut, ma uit in prezent si asta vad mereu , asta vad peste tot.
Si pana la urma nici macar familiile astea nu ti le alegi tu singur, te cam aleg ele pe tine. Si ca in orice familie pe unul il iubesti mai mult decat pe altul…dar e o familie…si va leaga atat de multe…ne leaga atat de multe.
Imi place familia ta, imi placea familia voastra, iubesc familia noastra, frati, surori, unchi, matusi, mame, tati, nepoti si toate legaturile
Si nu ne pasa de ce zice lumea, nu ne pasa cum se uita ei la noi. Noi avem o familie mare, fericita, unita, noi ne iubim asa cum suntem, asa praf, asa bine, asa rai, asa terminati

Real

Si ce daca realitatea e dura ?
Si ce daca de multe ori doare ?
Si ce daca stoarce totul din tine ?

Crezi ? Gresit ? Nu are cum sa stoarca chiar totul.
Iti ramane stropul ala de visare ce te ridica
Iti ramane lumea ideeala la care speri
Iti raman lucrurile marunte cu semnificatii majore

Realitatea o suporti asa cum este si o indulcesti cu speranta, cu visul, cu uitarea.
N-o sa uiti mereu, are ea grija mereu sa-ti dea cate o palma sa te trezeasca
Dar ce mai conteaza, oricum ea isi vede de cursul ei iar tu de al tau

Let’s drink to this
And to Danielutza