Wednesday, February 23, 2011

Remember her


Iti amintesti cum deschideai ochii dimineatza, cand camera era déjà goala si patul rece?

Iti amintesti gustul primei cafele de dimineata? Pun pariu ca ti-l amintesti, pentru ca tu nu uiti niciodata gustul cafelei.

Iti amintesti prima tigara langa aceeasi prima cafea?

Iti amintesti cum s-a ridicat usoara ca un fulg?

Iti aminteste gustul pastei de dinti de pe buzele ei proaspete?

Iti amintesti cum te trezea si fugea?

Iti amintesti cum o priveai cand o prindeai din urma?

Iti amintesti aerul racoros de dimineata si soarele orbitor?

Iti amintesti cum cararile voastre se desparteau?

Tu iti amintesti asta? Pentru ca ea a uitat fara sa-si dea seama.


http://www.youtube.com/watch?v=-tAFPapSwJk

Thursday, February 17, 2011

Un cires si o fata


La geamul ei creste nestingherit un cires.

Primavara parfumul florilor fragede ii invadeaza camera, ii incanta simturile, ii trezeste amintiri placate despre iubiri trecute. Insipra adanc si se pierde intr-un univers tacut, calm, lin, se pierde in gandurile ei, in vise si dorinte.

Cand petalele incep sa cada, se aseaza sub copac si priveste plina de incantare spectacolul minunilor rozalii. Petalele plutesc ca fluturii, la fel si privirea ei catre viitor. Intinde mana si primeste mangaierea roz molatica. In plutirea lor, aripile fine ale ciresului ii mangaie obrazul si ea se pierde in mangaierea lor, isi apleaca capul usor si zboara spre ce va urma.

In plina vara, fructele carnoase ale ciresului ii hranesc dorintele cu dulceata lor si o aduc cu picioarele pe pamant, o aduc inapoi in prezent, in prezentul pe care ea si l-a faurit, visand la ciresi infloriti si la ploile de petale. S-a maturizat la poalele ciresului ei, la fel cum ciresul a imbatranit ocrotind-o sub ramurile lui.

Acum fata nu mai locuieste langa cires, iar ciresul a fost doborat de batranete. In locul lui a ramas o gradina de flori care duc lipsa umbrei lui. In locul fetei, o batranica simpatica uda in fiecare dimineata florile si isi aminteste cu nostalgie de tanara fata si ciresul ei, de vise, dorinte si o viata trecuta.


http://www.youtube.com/watch?v=jmynXQ5eWXA&feature=related

Tuesday, February 15, 2011

Cirese obsesive


Ce-i cu ziua de azi? Ce a fost cu ziua de ieri? Sunt doar zile, zile care vin si trec, zile obisnuite, una dupa alta. Si totusi, azi e altfel decat ieri…da, cu siguranta e altfel…

Soarele nu straluceste, afara e la fel de frig, aceeasi rutina si totusi ceva schimbat. Azi am o zi buna, mai buna decat ieri. Azi sunt mai obosita decat ieri si totusi am un zambet de om odihnit.

Poezie?

Da, poezie. Corpurile pot scrie poezie.

Nu le auzi versurile, nu le intelegi rima, dar este cea mai frumoasa poezie. Daca stii sa le asculti, poti intelege atata de multe, iti pot spune nu doar poezii, ci povesti intregi, basme, nuvele, romane.

Corpurile folosesc metafore, hiperbole, epitete, enumeratii pentru a crea opera literara perfecta si nu depind de un singur autor sau un singur personaj.

Petale de ciresi infloriti invaluiesc corpurile, miros de coji de portocale, mere si scortisoara. Un parfum ametitor, toate parfumurile la un loc, un orgasm olfactiv. Fum in temperature comoda a camerei, fum cu geamul deschis, prima cafea, primul pahar de apa si buze cu gust de cirese coapte.


http://www.youtube.com/watch?v=0mcPxVBuIj0

Monday, February 14, 2011

Surprizele inimilor insangerate


Unele lucruri, oricat le-ai forta, nu se intampla. Incerci, ai impresia ca e ceea ce trebuie sa fie, ca asa va fi bine…dar iti dai seama ca ai fortat umpic nota. Realizezi ca ai vrut sa para cea mai buna alegere, ca i-ai atribuit caracteristici pe care nu le are si ca…mai bine te dai la fund.

Iar pe cealalta parte sunt lucrurile care vin de la sine, care se intampla pur si simplu. Nu incerci sa te convingi ca sunt cele mai bune si totusi ai o senzatie placuta in privinta lor. Poate nu este lucrul cel mai sigur, dar parca e mai placut elementul surpriza.

Si atunci te lasi dus de val, te pierzi in idei, in imaginatie, pentru ca este atat de usor sa o faci, pentru ca iti vine atat de natural. Elementul supriza are farmecul lui si iti da fiori…poate doar pentru ca este surpriza, poate nu. Cine stie…dar cui ii pasa? Atata timp cat senzatia este placuta.

Fumul unei tigari care nu iti apartine in aerul de primavera, racoarea care inca persista, dorinta sa vezi verdele ierbii si albul copacilor infloriti. Mmmm imi este dor de mirosul necopt al copacilor infloriti, de Cismigiul multicolor…dar toate sunt aproape, si stiu ca primava ma va surprinde la fel de placut ca in fiecare an.

In ziua inimilor insangerate, in sarbatoarea comertului American, in falsul sarbatorilor imprumutate, parfumul primaverii bucurestene isi face usor loc.


http://www.youtube.com/watch?v=Hj9sX1cLb0w

Friday, February 11, 2011

Cherry lips


Stiu ca ma vezi atunci cand eu nu te banui aproape
Stiu ca privesti tacut din umbra
Stiu ca imi vezi orice miscare, o tresarire uimita, o reactie violenta, o privire calda
Stiu ca o sa fii mereu acolo unde nimeni nu te stie, pentru ca asta esti tu…omul din spatele vietii mele.

As putea spune ca ma amuza cum un gest atat de mic rastoarna o lume intreaga, cum o intamplare atat de scurta ramane mereu acolo, intr-un loc special, caldutz si comod.

Inima ti se opreste in gat, nu mai poti sa clipesti si,desi ai ochii deschisi, nu mai vezi nimic. Corpul nu-ti mai raspunde la comenzi iar inima o ia razna, sufletul ti-a zburat demult departe si ai ramas aici doar fizic.

Nu, nu e amuzant,este cat se poate de serios…este atat de placuta amintirea unei secunde…Uneori chiar nu este nevoie de mai mult ca sa ramai adanc in ganduri, si este poate la fel de usor sa dispari din ele.
Doar o secunda
Doar o clipire
Doar o tasta a pianului atinsa in treacat
Doar un oftat

Asa poate incepe totul, asa se poate termina totul

Buze rosii cu gust dulce de cirese pietroase, buze cu gust de vara, buze cu gust de trecut.


Tuesday, February 8, 2011

Intrebari despre existenta ta


Crezi ca poti sa nu imi disturbi gandurile cu intrebarea stupida “La ce te gandesti”?

Esti in stare sa imi spui “Ador sa te vad in rochia asta”?

Ai putea sa ma privesti, cu ochii abea deschisi, si sa-mi spui “Imi placi la prima ora”?

Ai avea rabdare sa-mi urmaresti ritualurile matinale fara un “Hai mai repede”?

Mi-ai pregati cina doar ca sa-mi vezi uimirea pe chip?

Te-ai uita la filmul asta cu mine doar pentru ca iti place sa-mi vezi lacrimile alunecand pe obraz atat de bland?

M-ai tine strans in brate in timp ce dorm, ca sa iei parte la visele mele?

Mi-ai suporta dulcegariile exagerate primavera si raceala de gheatza vara?

Mi-ai lasa libertatea facandu-ma sa vin singura inapoi?


http://www.youtube.com/watch?v=ygzhz1GweN4

Tuesday, February 1, 2011

Oamenii care vorbesc mult


Sunt plictisita...

Wow, ce noutate, tu plictisita

Mda, cred ca ai dreptate, ma plictisesc destul de des, destul de repede.

De ce oare imi plac oamenii care vorbesc mult?

Poate pentru ca asa am fost obisnuita, din familie mi se trage.

Mneah, nu prea cred…

Poate tocmai pentru ca ma plictisesc atat de des…am nevoie de cineva langa mine care sa-mi povesteasca mereu ceva nou, sa macar sa ma retina din plictiseala obisnuita.

Sau poate pentru ca eu nu prea vorbesc atata de mult…uneori nu par….si totusi tac.

Da tac. Tac mult. Tac des. Tac lung.

Imi place tacerea mea dar ador vorbaria altora, imi place sa ascult mai mult decat sa vorbesc…de asta imi plac oamenii care vorbesc mult…


http://www.youtube.com/watch?v=HbCvOzE42R0