Wednesday, March 31, 2010

Povesti cu super eroi


Cum ai putea sa opresti pamantul din rotatii pentru ca ai ametit?
Cum ai putea sa tii timpul pe loc ca sa se odihneasca?
Cum ai putea sa grabesti venirea primaverii?
Cum ai putea pastra stelele langa soare doar ca sa fie cerul mai luminat?
Cum ai putea sa vezi in bezna?
Cum ai putea sa te ratacesti pe drumul spre casa?
Cum ai putea sa tii luna captiva intr-un acvariu?
Cum ai putea purta mirosul marii cu tine?
Cum ai putea sa lipesti curcubeul de ziduri?
Cum ai putea sa transmiti mesaje fara nici un cuvant?
Cum ai putea atinge cerul cu varfurile degetelor?
Cum ai putea lasa parfumul tau in perna mea?
Cum ai putea sa-ti intiparesti chipul pe gandurile mele?
Cum ai putea lasa amprenta ta pe pielea mea?

Ai face bine sa realizezi cumva toate astea, pentru ca am nevoie de un super erou


http://www.youtube.com/watch?v=rO3gg2cVfxg

Tuesday, March 30, 2010

Combinatie bizara


Ma uitam la primavara si am vazut-o cum imbraca la fel de multe haine ca si mine.
Am vazut cum isi schimba culorile si starile.
Azi e vesele, ne zambeste cu toti dintii si ne incalzeste bland cu umpic de soare, azi poarta haine colorate.
Ieri in schimb era trista, purta culori gri si plangea.
Deci iata, primavara are mai multe culori, aveam dreptate, mai multe fetze.
Si desi are atatea fetze ne place, si desi isi schimba culorile ne bucuram atat de tare sa o avem iar printre noi.

Pe alta parte, minciunile, oricat de mici, nu au culoare.
Unora le place sa le numeasca minciuni albe, pentru a le micsora importanta, pentru a le face sa para inofensive, pentru ca, spun ei, adevarul spus in locul acelei minciuni albe ar putea sa raneasca.
Ei bine pentru mine minciunile nu au culori, si nici minciunelele.
Nu sunt albe, negre, roz, gri, sunt toate la fel. Si daca incerci sa construiesti ceva iar baza o pui pe ele…ei bine e o fundatie proasta si totul va cadea in ruina.
Asa ca ai grija ce pasi faci, ce spui, cum actionezi, pentru ca totul poate sa cada cat ai clipi din ochi sau cat ai zice “cutremur”.

Primavara are o gama larga de culori dar minciunile sunt mereu din ce in ce mai transparente…intotdeauna ies la suprafata.

Wednesday, March 24, 2010

Come wander with me


De unde vii?
Vii din soare?
Vii din mare?
Vii din basme?
Vii din imaginatie?

Vin din durerea ta
Vin din dorintele tale
Vin din vise
Vin din impliniri


Si ce scop ai?
De ce ai venit printre noi?
Ai venit cu ganduri bune?
Ai venit cu planuri?

Am venit pentru tine
Am venit cu gand de bine
Am venit sa-ti implinesc visele
Am venit sa-ti iau suferinta

Ia-ma de mana si vino cu mine, lasa in urma lumea asta gri, vino in universul meu colorat, in lumea create de tine pentru noi. Lasa grijile, uita nevole, lasa-te purtata de val, vom pluti pe el impreuna.


Ma las in voia ta, ma las in grija ta, tine-mi strans mana si nu-mi da drumul, nu vreau sa cad dintre nori, vreau sa plutesc in continuare


Tuesday, March 23, 2010

De ce as vrea asta?

Uneori vreau sa ma supar pe tine, pur si simplu nu imi place ce faci sau ce zici…dar nu reusesc.
De ce?
Pentru ca tu atunci cand vrei sa fluieri, fluieri
Pentru ca atunci cand zambesti iese soarele
Pentru ca atunci cand pui mana pe un nimic faci sa iasa ceva
Pentru ca atunci cand te enervezi pui suflet
Pentru ca atunci cand te intristezi incep sa cada frunzele
Pentru ca atunci cand esti vesel inveselesti oamenii din jur
Pentru ca gatesti sentimente

Uneori ma enervezi, dar uit in secunda imediat urmatoare
De ce?
Pentru ca ma faci sa zambesc
Pentru ca ma faci sa simt tot ce vreau sa simt
Pentru ca atunci cand ma tii in brate simt caldura
Pentru ca ador sa te vad pisicindu-te cand ma joc in parul tau
Pentru ca apreciezi lucrurile mici
Pentru ca te incanta aceleasi lucruri ca si pe mine

De ce as vrea altceva?
De ce mi-as aminti franturi din trecut, vesele sau triste?
De ce as vrea raceala?
De ce as astepta suspansul?
Nu am nevoie
De ce?

Pentru ca te am pe piele

Monday, March 22, 2010

Pierrot the clown


Ieri ma uitam la stiri, un accident de motor soldat cu doua victime. Evident vina se dadea pe viteza, eventual alcool, si in fuga se mentionat ceva de o denivelare a soselei. Tocmai asta mi-a atrsa atentia si m-a revoltat facandu-ma si pornesc o scurta discutie pe tema asta. Dar fara sa ma gandesc la altceva decat la conducerea minunatei noastre tari de rahat, la multele gropi din asfalt.

Azi, fiind o zi aproape de vara, m-am luminat odata cu soarele si am pornit cu dreptul. Nu avea ce sa intervina sa-mi strice dispozitia…asa credeam. Dar vestile rele circula repede…si aflu cine era in accidentul ala…

Imi amintesc o zi geroasa de iarna in vechiul oras de la malul marii.
Imi amintesc un grupulet de oameni incantati, veselie, vorbarie. Nu am cum sa uit acel munte de om. Daca nu l-ai fi cunoscut probabil te-ai fi infiorat. Un urs bland, un om mare la porpriu si la figurat, mereu cu o vorba buna pregatita, pe un ton grav dar atat de bland.
Am in fata ochilor poza aia, unghetati, drepti, ca niste stane de piatra, comparandu-ne inaltimile, dopul si cu plopul.
Caut poza aia…dar cred ca e tot acolo…tot la mal de mare…acolo unde a ramas amintirea, acolo unde el sigur inca ajunge cu privirea.

De cand am venit aiic, de atatea ori am schimbat doua vorbe pe fuga, de atatea ori am zis ca trebuie san e vedem…de atatea ori.

Dormi linistit prietene…intr-o zi ne vom revedea…oriunde…
http://blog.aegri-somnia.info/page/2/


http://www.youtube.com/watch?v=WUWbMRl_GHg&feature=player_embedded

Friday, March 19, 2010

Fa-ma


Fa-ma sa zbor cat mai sus
Fa-ma sa plutesc usor ca un nor
Fa-ma sa stralucesc mai puternic decat soarele
Fa-ma sa ma simt ca cel mai vesel copil
Fa-ma cea mai fericita femeie
Fa-ma sa vad zilele senine printre nori
Fa-ma sa simt mirosul proaspat de primavara
Fa-ma sa vad lumea in culori
Fa-ma sa-mi placa cafeaua
Fa-ma sa nu simt trecerea timpului
Fa-ma sa nu fiu niciodata obosita
Fa-ma sa nu simt durerea
Fa-ma sa visez cu ochii deschisi
Fa-ma sa aud doar lucruri placute
Fa-ma sa apreciez cel mai mic lucru
Fa-ma sa dansez fara muzica
Fa-ma sa fluier de fericire
Fa-ma sa zambesc neintrerupt
Fa-ma sa sar in sus cand te vad
Fa-ma sa poftesc

http://www.youtube.com/watch?v=pladRVXnwOA

Wednesday, March 17, 2010

Poveste fara continuare


Hai sa incercam un mic scenariu, fara legatura cu alte scenariu anterioare.

O seara obisnuita de vineri si ca in fiecare vineri vine intrebarea “Azi ce facem? Unde iesim?” Pareri, propuneri, planuri.
Se pare ca se deschide un loc noua si se pare ca avem promotie la ce ne place noua…alcool.
Decizia e foarte usor de luat asa ca ne punem pe pregatiri.
Cad dulapuri, se arunca haine, tencuiala se aplica, parul se ravaseste, un tenes, o haina ca afara e zapada si suntem gata de petrecere.

Locul, desi umpic mai ascuns, acelasi gen de subsol, semiluminat, umed, aglomerat.
Oamenii in jur par veseli, deci e cazul sa ne implicam si noi in promotie, sa intram in hora…Pahar dupa pahar, prietenii peste tot inmultindu-se, zambete din ce in ce mai ample, cred ca suntem pe drumul cel bun.

Printre zambete mai rasare o grimasa, mai razbate un mesaj, ba o fatza incantat, ba una trista, ba una melancolica. Dar uitam repede de orice si ne vedem mai departe de distractie, este totusi vineri.

Si din vorba in vorba, din pahar in pahar timpul trece...asa ca a venit momentul sa schimbam subsolul cu unul mai familiar.
Adunam oamenii, adunam hainele si pornim la drum. Stiu ca e frig, vad zapada in jur...dar cam asta este tot. Si ma trezesc la usa aceluiasi loc in care tragem mereu.

Usa se deschida, lumea da navala, continuam povestea.

Ea la usa, el pe scari
Ea cu un zambet prea larg si sub aburi de alcool
El plictisit de un schimb de replica

Acum e momentul…si isi indreapta pasii repezi catre scari.
O miscare brusca, doua maini si scarile coborate in graba si haos
Stai umpic…sa…
Nu aude, nu o intereseaza, ignora si nu se opreste pana in locul in care vroia sa ajunga
Gata, aici vroiam sa te aduc

Vorbarie usoara, schimb de impresii, capete aburite, dans si alte subsoluri luate la rand
Cuvinte repetate, cuvinte uitate, cuvinte amintite si iar repetate…pana maine nu mai uit
Si dimineata...dimineata totul e la fel, nimic nu s-a schimbat, nimic nu s-a intamplat
Cum? De ce?

Astepati o continuare? O poveste? Povestea s-a continuat…dar nu fortza lucrurile

Friday, March 12, 2010

Sarutul 1429


Toti stim importanta primului sarut...asta nu se uita. Probabil multi cunoastem si frumusetea celui de al doilea…asteptarea, fiorii, nerabdarea…
Dar sarutul 1429?
Il mai traim cu aceeasi intensitate?
Ni-l vom mai aminti?
Va mai avea aceeasi importanta ca primul?

Mi-as dori ca fiecare sarut sa para primul, sa para al doilea, sa para al 1429 lea, sa para ultimul…doar pentru a-i pastra intensitatea, doar pentru a fi la fel de plin de pasiune, doar pentru a avea aceleasi emotii.
Vreau sa scad din importanta primului doar ca sa-l simt mai intens pe al doilea, al 3lea, al 1429 lea…vreau sa fie mereu primul sarut.

Am reusit oare asta vreodata?
Oare voi reusi asta?
Va mai fi el la fel?
Cred ca se poate, daca te gandesti la asta, daca vrei asta iti poti crea starea necesara, si iti poti trezi sentimentele lasate poate intr-un colt nu foarte luminat.

Am sa fac sarutul 1429 sa fie primul.


http://www.youtube.com/watch?v=MRXnQkQM8eA

Thursday, March 11, 2010

Cine trage linia intre cuvinte?

Unele cuvinte spun prea multe
Unele lucrurie e mai bine sa le lasi nespuse
Unele chestii este mai bine sa le pastrezi doar pentru tine, ascunse intr-o cutie, inchise cu cheia si cheia ascunsa bine la randul ei
Unele lucruri dau incredere, altele iti taie elanul
Unele cuvinte iti dau prea multa sigurantza, altele iti iau totul

Nu spune tot…de fapt mai bine nu ai spune nimic
Cand taci nu este de ajuns, cand vorbesti este prea mult
Cine hotaraste care e limita ? Cine trage linie ?

Dupa furtuna iese soarele


Eu sunt furtuna
Eu vin in fortza si ravasesc totul
Eu dau la o parte, distrug, daram si te iau pe sus
Eu aduc haos in viatza ta si o matur pe a altcuiva…iar a mea e tot furtuna
Dau totul peste cap, bulversez si fortza mea te atrage

Dar stiu cum se zice…dupa fiecare furtuna iese soarele (si mereu exista un « dar »)
Si dupa fiecare furtuna pe care o aduc cu mine, ma transform in soare
Soarele are farmecul lui…dar uneori este prea cald

Si uite cum totusi realizezi ca preferi furtuna
Uite cum cauti schimbarile de temperatura
Uite cum ai vrea sa ploua, sa ninga, sa bata vantul si sa devina totul haos

Fulg cu fulg se formeaza stratul gros de zapada…dar iese soarele si il topeste
Nu-mi place iarna…dar uneori prefer stratul ala gros de zapada metaforic


http://www.youtube.com/watch?v=NdCFJ4LNG9M

Daca as fi Alice


Si daca eu as fi Alice intr-o tara a minunilor, tu cine ai fi ?
Nu stiu…tu cine ai vrea sa fiu ?
Hhhhmmm…sa ma gandesc…Ai putea fi pisica de Cheshire, inteligenta, sireata, mereu cu un sfat pregatit dar greu de inteles
Tu esti mereu ambigua, nu eu…poate ti-ar sta tie mai bine in rolul asta…
Bine, deci nu pisica, desi semnanati cumva, aveti trasaturi comune
Atunci…iepurele ? Desi nu te-am vazut niciodata in lipsa de timp, niciodata atat de agitat…
Mneah…nici nu-mi place personajul
Stiu…ai putea sa fii palarierul nebun…am avut mereu o slabiciune pentru personajul asta…Da, am hotarat, tu vei fi palarierul….Dar unde iti este palaria ?
:- ??

Dar tu ? Tu ce ai vrea sa fii ?

Primavara iernatica


Fulgi cad, si tot cad, si tot cad si nu se mai opresc.
Afara este frig, mult prea frig, dar gasim noi o cale sa ne incalzim.
Aici e bine, e caldutz, dar nu atat cat trebuie…aici niciodata nu poate fi destul de bine.
Dar avem locul nostru, cuibul cald in care ne ferim de asprimea iernii.

Si ce ne dorim ?
Ne dorim sa vina primavara
Ne dorim sa iasa soarele
Ne dorim iarba verde
Ne dorim pasari ciripind in parcuri
Ne dorim bere pe bordura
Ne dorim plimbari cu bicicleta

Desi oficial este primavara, iarna nu se mai lasa plecata
Desi suntem in Martie, afara arata a Decembrie
Si mai dam o pagina din nebunia naturii si din dorintele noastre

Wednesday, March 10, 2010

Cooked freckles


Aceeasi pistrui dar in alta varianta
Aceeleasi cuvinte dar intr-o alta nota
Aceleasi activitati dar pe un alt ton

Mmmmm yumm yumm !!!
Am ajuns sa dau dreptate mitului cum ca barbatii sunt cei mai buni bucatari…calm, rabdare, meticulozitate, atentie la detalii, grija si ingredientul secret, un strop de pasiune.
Garnitura, pui cu smantana, baza cinei, pasiune si dragalasenie.

As putea sa ma obisnuiesc cu asta
As putea sa devin dependenta de asta
As putea sa vreau din ce in ce mai mult

Un pas dupa altul, intai dreptul (mereu incep cu dreptul, superstitii) usor urmandul stangul, pasi repezi pe asfaltul inghetat, cu vantul rece in fatza, cu ochii inlacrimati, inca o noapte s-a sfarsit in dimineata.

http://www.youtube.com/watch?v=EKGHkBComjM&feature=related

Tuesday, March 9, 2010

Ceva e putred in Danemarca



Ceva imi scapa
Ceva imi aluneca printre degete
Ceva imi fuge din vedere
Ceva e in neregula
Stiu asta…simt asta…ce este ?

Ceva provoaca cutremure
Ceva aduce viscolul
Ceva intoarce iarna din drum
Ceva imi rascoleste prezentul
Dar ce, cine schimba anotimpurile cum are chef, cine se joaca cu mintea mea ?

Dintr-o parte ies raze de soara, din alta vine furtuna
Balanta…trebuie echilibrata…Si asta se va intampla doar cand cele doua se ciocnesc
Si daca balanta trage mai greu intr-una din parti ?
Mereu a tras intr-o parte anume…acum ceva totusi e in neregula…

Ceva e putred in Danemarca

http://www.youtube.com/watch?v=aOjIMxpniqs

Freckles


Mmmm pistrui…pistrui in ochi ? Nu stiu ce sa zic despre asta, poate nici chiar asa
Pistruii sunt dragalasi, sunt adorabili, imi plac pistrui…eu de ce nu am ?
Pai tu esti bruneta, brunetele nu au pistrui
Dar eu nu vreau sa fiu bruneta, si uite ca nici nu sunt. O sa vezi daca te uiti la mine
Ba esti, natural esti
Bine, fie, m-ai prins…dar tot vreau pistrui…si cumva am…doar ca nu sunt chiar ai mei
Ai ?
Da am. Am pistrui, am ochi aurii, am chiar si alta culoare a parului…desi toate astea nu-mi apartin
Pai si atunci cum poti sa spui ca ai daca nu iti apartin ?
Trebuie sa il intrebi pe el, el are raspunsul la intrebarea asta

http://www.youtube.com/watch?v=hMOkfI7wCrI

Friday, March 5, 2010

In dimineata asta zambesc


In dimineata asta este frig, e prea tare frig, este frig ca de iarna desi oficial a venit primavara. Dar cui ii pasa de frig ?
M-am trezit cu un zambet pe fatza si frigul nu a reusit sa mi-l stearga

In dimineata asta imi este somn si stranut. Am fugit de raceala pana acum dar pare sa ma fi prins asa ca incep sa ma indop cu medicamente. Dar cui ii pasa de raceala ?
M-am trezit cu un zambet pe fatza si raceala nu a reusit sa mi-l stearga.

In dimineata asta am treaba, am multa treaba, am atata de multa treaba incat déjà ma doare capul numai gandindu-ma la cate am de rezolvat. Dar cui ii pasa de treaba ?
M-am trezit cu un zambet pe fatza si treaba nu a reusit sa mi-l stearga.

In dimineata asta m-am trezit in patul meu care in curand imi va deveni strain, in patul in care m-am trezit atatea dimineti ca sa merg la munca, in atatea dupa-amieze tarzii dupa distractii, patul la care curand voi renuntza. Dar cui ii pasa de pat ?
M-am trezit cu un zambet pe fatza si patul nu a reusit sa mi-l stearga.

In dimineata asta este vineri
In dimineata asta stiu ca vine seara
In dimineata asta am asteptari, dorinte, sperante
In dimineata asta fara soare eu vad raze

Tuesday, March 2, 2010

Asa incep povestile


In jur totul era haos…ca intotdeauna de altfel. Nu mai stia demult ce este aia o viata linistita, ordinea era un cuvant pe care nu si-l mai amintea.
Toate noptile erau haos, asa era universul ei, unul haotic, cu oameni care vin si pleaca, cu idei amestecate, cu confuzie totala. Asa ca de ce ar fi fost acum o exceptie…

Prea putine lucruri in jur erau noi. Oamenii, desi intr-un dute-vino continuu, erau mereu aceeasi.
Deminitate ? Nici unul din ei nu-i intelegea definitia, toti au pierdut-o demult, inainte chiar sa stie ce inseamna. Dar erau fericiti asa

Plimbari nocturne de colo colo, multe pahare, multe vise, dorinte intortocheate, pofta, vorbe in vant. Frig, inca iarna, inca urme de zapada pe jos…s-au saturat de asta, dar oricum nu e alegerea lor.

Inca un subsol incins, inca o camera intunecata, iar scari care complica existenta, iar sunetele puternice…si cam aceleasi chipuri…si cam acelasi chip…
O privire furata, un gest impulsiv…nu mai sunt scari, e doar haos

Asa incep povestile
Asa o povestea aduce raze de soare
Asa cu o floare se face primavara

Camera verde


Peretii tai au auzit atatea povesti
Ferestrele tale au vazut atatea intamplari
Podeaua ta a cunoscut atatia oameni
Cate lucruri s-au intamplat acolo, cate zambete, cate tristeti, cate zile pline de plictiseala sau nopti agitate, cate dimineti tarzii.
Racoarea ta vara, frigul de iarna, soarele care se lupta sa strabata printre ramuri si peste jaluzele, familia de pisici negre.
Peretii aburiti de fum de tigara, parfumul uneori de portocale, alteori de lacramioare

Atat de multe amintiri adunate intr-o cutie verde
Atatia oameni care au trecut pe aici
Acasa…acasa devine o casa straina si pustie

Alte povesti se vor derula in fata ta, iar povestile mele vor pleca odata cu mine
Tu vei ramane pe loc…dar stiu ca nu ai cum sa uiti