Wednesday, October 24, 2012

Moartea unu trandafir

Cat de usor se poate schimba un lemn tanar in cenusa, cat de usor dintr-un frumos trandafir ramai cu resturile putrezite, din parfumul dulceag ramani doar cu mirosul amarui pe care nu l-ai suportat niciodata. La fel de usor zilele frumoase, insorite si pline de drag din timpul verii se transforma in zile tomnatice, intunecate si pline doar de melancolie si dor.

Deschizi o carte la prima pagina, devorezi fila cu fila cu sufletul la gura, plin de extaz, de pasiune, de incantare. Dar dai peste paginile gri si iti vine sa le rupi, iti vine sa dai fila inapoi, iti vine sa iei cartea de la inceput….degeaba. Farmecul s-a dus, stii déjà toata povestea si vezi déjà finalul spre care se indreapta. Stii care va fi, exista doar doua variante, si iti este teama sa te gandesti la variant frumoasa de teama ca dezamagirea unui final trist te va darama. Te gandesti la ce este mai rau pentru a te apara si speri ca binele te va surpinde in mod placut, in strafundul sufletului, acolo unde lumina nu patrunde, speri totusi la un final fericit.

Greaseala ta…simpla existenta


Monday, October 15, 2012

Fuga si amnezia


Ce faci cand nu stii ce este de facut?
Ce faci cand nu mai esti sigur de nimic?
Ce faci cand totul era asa cum trebuie sa fie dar a dat peste tine o calamitate?
Ce faci cand totul se transforma in semne de intrebare?
Ce faci cand la orizont vezi doar nori si nici o cale sa-i inlaturi?
Ce faci cand te simti singur in fata potopului?
Ce faci cand simti ca nu depinde de tine sa rezolvi ceva?

Spune-mi si mie ce faci tu, cum treci tu sau ce sugestii de rezolvare ai, pentru ca mie imi vine doar sa fug, cat mai repede, cat mai departe, sa dau cu capul de ceva tare si sa ma indrept incet si sigur spre amnezie.

Nu cred ca voi intelege vreodata rautatea gratuita a oamenilor dar stiu ca vreau sa fug de ea si sa nu ma mai ajunga din urma niciodata

Friday, July 6, 2012

On the edge


Si ce? Te crezi special? Ei bine…esti! 
Esti unul din putinii oameni care imi revin mereu in minte, unul dintre putinii oameni pe care nu ii uit intr-o saptamana, unul dintre cei a caror lipsa o simt nu dupa o luna, nu dupa o saptamana ci dupa prima zi in care nu te vad sau nu te aud.

M-am intrebat de ce oare se intampla asta, am analizat situatia si evident mi-am dat singura raspunsurile. Pentru ca stii cand sa-mi spui vorbe dulci si cand sa taci, stii cand am nevoie de atentie si cand trebuie sa ma ignori, stii cand am nevoie sa fiu sufocata si cand am nevoie de spatiu. Esti acolo cand am nevoie de mana ta de ajutor si tot acolo te gasesc cand am nevoie de un sut in fund.

Make me do things I’ll never do otherwise! Make me do things I’d never do with somebody else! 

Wednesday, July 4, 2012

The closest thing to PERFECT


De ce nu te maturizezi odata? De ce refuzi sa vezi realitatea din ochii tai? De ce refuzi sa inaintezi?
Ce, crezi ca se face primavara cu o floare si vara cu un mers la mare? Te inseli fetitzo, te inseli femeie! Nici tu nu stii ce esti, nici tu nu stii ce vrei!
Stii?!?! Siigura ca da…te-ai simtzit femeie pentru o clipa si crezi ca asta rezolva totul. Te-ai purtat odata conform varstei pe care o ai si ai impresia ca totul s-a asezat asa cum trebui? Nu asta te face femeie! Stii asta déjà foarte bine!
Esti déjà Wonder Woman si nu trebuie sa demonestrezi asta nimanui, nici macar tie! Toate stiti asta déjà, dar inca nu ati deschis ochii, inca nu v-ati privit in oglinda, inca nu ati vazut adevarul.

Wednesday, June 20, 2012

In lipsa ta


Cum poate sa-ti lipseasca ceva ce, de fapt, nu ai avut niciodata? Uite asa… Poate pentru ca totul este posibil, poate pentru ca totusi ai avut ceva, dar nu ce ai fi vrut tu, poate pentru ca nu ai realizat ce ai la momentul potrivit. Dar se poate…

Cum poate sa iti lipseasca ceva ce este inca acolo? Uite asa…Poate pentru ca lucrurile s-au schimbat, poate pentru ca prezenta fizica nu inseamna si prezenta spirituala, poate pentru ca privesti cum acel ceva dispare incet incet, iar tu nu poti face nimic sa opresti asta…

Cum poate sa iti lipseasca? La fel cum poti sa-i lipsesti si tu. Sau poate mai mult…Sau poate mai putin…Sau poate deloc…Toti avem toate aceste variante la indemana. Eu aleg sa le exprim, tu poate alegi sa le ascunzi iar tu poate alegi sa nu le ai...

Friday, June 15, 2012

Fugi!


La o prima vedere am zambit discret. Da, m-am abtinut sa-mi astern pe fatza zambetul extreme de satisfacut, l-am ascuns bine si in locul lui am incercat unul discret, care sa nu spuna prea multe. Dar apoi am privit dincolo de aparente si zambetul mi-a disparut.

Aparent este doar o etapa peste care trecem cu totii, dar dincolo de asta este suferinta, este tristete. Nu vreau sa vad asta pe chipul tau. Chipul tau nu trebuie sa stie ce asta tristetea, sufletul tau nu trebuie sa doara. Iar durerea ta este atat de evidenta…

Te rog zambeste! Te rog alearga in directia potrivita! Fugi dupa ea daca asta simti, daca asta iti aduce zambetul inapoi! Fugi si adu zambetul inapoi!

Tuesday, June 12, 2012

Cu razele in ochi


Totul este trecator. Oamenii sunt trecatori, vin in viata ta in vizita, stau un timp dupa care pleaca mai departe. Sentimentele sunt la fel de trecatoare, vin odata cu oamenii dar odata cu plecarea lor se inmultesc…pentru ca apoi, incet incet, sa devina difuze. Poate candva se vor intoarce sau poate vor disparea pentru totdeauna, cine stie…

Dar de ce sa te trezesti cand razele soarelui iti mangaie cald ochii? Draperia este groasa, cum a reusit el sa faca asta? Si de ce sa-i deschizi sub atingerea lui tandra? De ce nu ii tii inchisi cand stii ca nu este inca momentul tau? Si de ce sa fie asta prima imagine?

Vara vine, vara pleaca, timpul trece. Soarele este acum puternic, dar si soarele va pleca candva. Ii vei simti lipsa desi stii ca este acolo. Vor mai fi dimineti in care iti va ma mangaia ochii, vor mai fi dimineti cand va fi primul tau gand…dar asta nu este sfarsitul, este doar un nou inceput.

Deschide ochii si zambeste-i soarelui, el va avea grija de tine toata vara