Thursday, March 27, 2008

Superficial


Zi de martzi la munca, o martzi oarecare, nici o sarabatoare, nici un eveniment deosebit…poate doar vizita unui superior din Olanda la munca.


Si vizitele superiorilor impun o conduita si se cere o ieshire oficiala. Si iata-ne pe totzi stand peste program, nu pentru a face ore suplimentare, ci pentru aceea faimoasa cina.


Si dak tot stam mai mult, hai sa ne simtzim bine. De ce nu? Doar suntem o echipa vesela si unita, nishte gasculitze simpatice, nu-i asha? Baietzii saracii sunt in minoritate, doar doi haioshi care incearca sa ne suporte zi de zi…oare cum reushesc?


Si asha gashtele se aduna in baie, mai un luciu, mai un fard, mai un rimel. Poze haioase, idei trasnite si veselie cat cuprinde. Asha ne-am destins, ne-am relaxat...si probabil am speriat pe cei ramashi la ore suplimentare, deoarece peretzii subtzirii ai baii nu puteau face fatze curcubeului de rasete.


S-a facut ora 7, asha ca e momentul sa evacuam cladirea si sa pornim la cina. Bietul shofer cred k ne-a injurat de mama focului, k doar nu ne opream din rasete pe drum…


Si iata un mediu altfel…total altfel decat sunt eu, dar la care ma pot adapta, intr-o oarecare masura. Un mediu in care nu m-ash fi vazut vreodata. Nu-mi displace, dar este prea pompos pentru mine, par inconjurata de reguli stricte, am retzineri…aici nu pot fi eu.


Ieshirile mele vesele insa nu pot fi infranate de un biet mediu pompos, glumele curg in continuare, rasetele noastre umplu incaperea si irita ospatarul putzin cam intzepat…dar nu ne pasa.



Continuam sa fim noi, oriunde, oricum, cu oricine, nimic nu ne va lua veselia, nimeni nu ne va schimba caracterul, nu regulile, nu impunerile…NU.


Mancare aleasa, bautura, pana si locul…totul a fost ok. O experientza noua, interesanta, o fatza a Bucurestiului pe care chiar nu credeam sa o vad, eu, o fata din provincie venita aici pentru un job mai bun.


Inca o traire in marele Bucuresti, in micul Paris, dar pe strazile noi, in locurile noi pline de pretentzii.


Si iata cum s-a asternut aici o relatare superficiala de care nu sunt deloc mandra dar e o bucatzica din viatza mea…este superficialitatea mea.

1 comment:

Anonymous said...

imi place atat d mult optimismul tau si gadirea pozitiva. uneori incerc sa mi t imaginez trista si totusi nu t vad invinsa d nimic! nici intr-un caz nu ma gandeam k locul acela pompos, diferit d stilul tau obisnuit d viata iti va rapi cumva veselia sau k t vei simti nelalocul tau intr-o anumita situatie, asa cum m-am simtit eu uneori... doar k eu sunt lasha si prea preocupata d detalii inutile k sa imi fac loc pt buna-dispozitie uneori, lucru p kre ma straduiesc sa il schimb :) invatz d la cei mai buni. pooop. creatza