Mi se pare uimitor cum oameni atat de diferiti pot descoperi ca au lucruri in comun. Ma ia prin surprindere sa vad lucruri asemanatoare intre mine si persoane de la care nu m-am asteptat poate niciodata.
Se pare ca nu suntem totusi atat de diferiti, si da, aparentele intr-adevar pot insela.
Si totusi nu sunt normala, si totusi nu ma incadreze in tipologia normalitatii….cum de altfel nici unul dintre noi nu o face.
Sa ne intrebam de ce? Nu, nu este cazul. Probabil nici unul din noi nu este normal tocmai pentru ca este unic, tocmai pentru ca nu suntem identici.
Dar de ce uneori asemanarile nu sunt de ajuns?
Ei bine, asta este o intrebare demna de luat in seama…dar pe care totusi nu numai ca nu o observam, alegeam chiar sa o ignoram total, sa ne prefacem ca nu o vedem, sa incercam sa fugim de ea.
Se pare ca nu suntem totusi atat de diferiti, si da, aparentele intr-adevar pot insela.
Si totusi nu sunt normala, si totusi nu ma incadreze in tipologia normalitatii….cum de altfel nici unul dintre noi nu o face.
Sa ne intrebam de ce? Nu, nu este cazul. Probabil nici unul din noi nu este normal tocmai pentru ca este unic, tocmai pentru ca nu suntem identici.
Dar de ce uneori asemanarile nu sunt de ajuns?
Ei bine, asta este o intrebare demna de luat in seama…dar pe care totusi nu numai ca nu o observam, alegeam chiar sa o ignoram total, sa ne prefacem ca nu o vedem, sa incercam sa fugim de ea.
Imagineaza-ti cum arata un cocolosh…ai reusit?
No comments:
Post a Comment