Un cires si o fata

La geamul ei creste nestingherit un cires.

Primavara parfumul florilor fragede ii invadeaza camera, ii incanta simturile, ii trezeste amintiri placate despre iubiri trecute. Insipra adanc si se pierde intr-un univers tacut, calm, lin, se pierde in gandurile ei, in vise si dorinte.

Cand petalele incep sa cada, se aseaza sub copac si priveste plina de incantare spectacolul minunilor rozalii. Petalele plutesc ca fluturii, la fel si privirea ei catre viitor. Intinde mana si primeste mangaierea roz molatica. In plutirea lor, aripile fine ale ciresului ii mangaie obrazul si ea se pierde in mangaierea lor, isi apleaca capul usor si zboara spre ce va urma.

In plina vara, fructele carnoase ale ciresului ii hranesc dorintele cu dulceata lor si o aduc cu picioarele pe pamant, o aduc inapoi in prezent, in prezentul pe care ea si l-a faurit, visand la ciresi infloriti si la ploile de petale. S-a maturizat la poalele ciresului ei, la fel cum ciresul a imbatranit ocrotind-o sub ramurile lui.

Acum fata nu mai locuieste langa cires, iar ciresul a fost doborat de batranete. In locul lui a ramas o gradina de flori care duc lipsa umbrei lui. In locul fetei, o batranica simpatica uda in fiecare dimineata florile si isi aminteste cu nostalgie de tanara fata si ciresul ei, de vise, dorinte si o viata trecuta.

http://www.youtube.com/watch?v=jmynXQ5eWXA&feature=related