Uneori sunt pur si simplu trista.
Fara un motiv anume, fara vre un vinovat, fara o problema in sine, doar trista, melancolica, pierduta in ganduri neclare.
Uneori un lucru atat de mica ma intristeaza. Nu, nu esti tu de vina, nu, nu sunt nici eu de vina. E circumstanta, e mediul, e momentul de vina.
Uneori imi place sa fiu trista. Nu vad partea buna din asta, dar momentele astea melancolice imi fac totusi bine. Poate pentru ca dupa ele, bucurile capata alt sens, zambetele par mai frumoase, soarele e mai bland si cerul mai senin.
Uneori prefer sa fiu trista, prefer sa fiu tacuta, prefer sa tin pentru mine…astfel evit agresivitatea mea vesnica. Decat sa regret agresivitatea, prefer tristetea.
Fara un motiv anume, fara vre un vinovat, fara o problema in sine, doar trista, melancolica, pierduta in ganduri neclare.
Uneori un lucru atat de mica ma intristeaza. Nu, nu esti tu de vina, nu, nu sunt nici eu de vina. E circumstanta, e mediul, e momentul de vina.
Uneori imi place sa fiu trista. Nu vad partea buna din asta, dar momentele astea melancolice imi fac totusi bine. Poate pentru ca dupa ele, bucurile capata alt sens, zambetele par mai frumoase, soarele e mai bland si cerul mai senin.
Uneori prefer sa fiu trista, prefer sa fiu tacuta, prefer sa tin pentru mine…astfel evit agresivitatea mea vesnica. Decat sa regret agresivitatea, prefer tristetea.
1 comment:
plus de toate astea daca sti sa o exteriorizezi poate parea chiar "frumoasa" ...
gen Vanila Sky si Sofía: I think she's the saddest girl to ever to hold a martini.
;;)
Post a Comment