Era seara si era primavara. Vantul adia ushor, cateva vrabii ciripeau timid iar soarele incepea sa dogoreasca spre vara. Mirosul copacilor infloritzi ma imbata iar florile multicolore imi ametzeau privirea. Am schimbat cateva cuvinte cu primavara si mi-a povestit despre toamna.
Apoi a fost dimineatza torida de vara, cu un soare puternic rasarind de dupa mare si privind oamenii adormitzi pe plaja.Am planuit sa ne intalnim intr-una din noptzile racoroase, dar noptzile au fost prea incinse...mi-a povestit totushi despre surorile de alta data, despre verile din trecut.
Este toamna, frigul inca nu reuseste sa-si faca loc asha cum ar vrea, soarele inca nu se da batut. Vantul adie lin printre frunzele uscate, foshnetul slab imi pare un cantec de leagan. Iarba, inca verde, se apleaca ascultatoare sub suflarea lui. Oare s-au terminat povestile? Toamna are deja o poveste veche de impartashit sau acum o scrie?
No comments:
Post a Comment