Totul arata altfel, totul imi pare strain. Tu arati la fel si totusi ceva s-a schimbat. Nu ma mai simt acasa, nu ma mai simt in largul meu.
Aglomeratia ma sufoca, asfaltul parca imi sta pe suflet si ma tintuieste in bucata aia de drum impietrit, de ploi, de vanturi, de pasi grabiti.
Ma pierd, ma ratacesc, par sa nu ma mai regasesc decat in voci cunoscute, in chipuri familiare, dar nu in suflarea ta, nu in mirosul tau, nu in asprimea ta.
Ne-am simtit bine, dar nu asa ca alte dati. Ne este dor de tine, asa cum erai odata, asa cum ne primei mereu cu bratele deschise, numai pe noi.
Nu stiu daca am sa te mai vad, nu stiu daca imi doresc sa te mai vad…nu asa cum esti, nu ranita, nu schimonosita. O sa-mi fie dor de tine, mai dor decat mi-a fost pana acum.
Vantul mi-a incalcit parul, dar fara firele pretioase de nisip, pielea imi este arsa, dar nu de soarele cald pe care-l adoram, buzele imi sunt sarate, dar nu de la apa de care-mi era atat de sete.
Aglomeratia ma sufoca, asfaltul parca imi sta pe suflet si ma tintuieste in bucata aia de drum impietrit, de ploi, de vanturi, de pasi grabiti.
Ma pierd, ma ratacesc, par sa nu ma mai regasesc decat in voci cunoscute, in chipuri familiare, dar nu in suflarea ta, nu in mirosul tau, nu in asprimea ta.
Ne-am simtit bine, dar nu asa ca alte dati. Ne este dor de tine, asa cum erai odata, asa cum ne primei mereu cu bratele deschise, numai pe noi.
Nu stiu daca am sa te mai vad, nu stiu daca imi doresc sa te mai vad…nu asa cum esti, nu ranita, nu schimonosita. O sa-mi fie dor de tine, mai dor decat mi-a fost pana acum.
Vantul mi-a incalcit parul, dar fara firele pretioase de nisip, pielea imi este arsa, dar nu de soarele cald pe care-l adoram, buzele imi sunt sarate, dar nu de la apa de care-mi era atat de sete.
No comments:
Post a Comment