Thursday, July 10, 2008

Timpul rece


Deschise ochii in sunetul muzicii…era dimineatza, era un nou inceput. Se ridica lent din pat, cu pasi lentzi catre rutina diminetzii, o dimineatza atat de rece, prevestitoare parca, cititoare in intamplari si trairi.

Norii i-au intunecat placerea diminetzilor de vara, dar si-a vazut de drum. Mai tarziu o ploaie foarte rece i-a udat gandurile adormite, ideile tacute, cuvintele tzinute prea mult timp in frau.

Asteptare incantata, asteptare indoielnica, cu dubii si sperantze, cu ganduri si intrebari.
Timpul trece, nu ii asteapta, fuge mai repede decat ei totzi, le-a luat-o demult inainte, iar ei, ca niste copii ascultatori, il urmeaza, incercand sa tzina pasul, incercand sa-l prinda din urma, fara nici o sansa insa. El fuge tot mai repede, ei se chinuie sa-l prinda.

Cu timpul la catziva pashi in fatza ei, tanara ishi vede de viatza, incet incet merge mai departe. Ridica ochii catre cerul intunecat al noptzii si vede falfaitul alb. Dupa un timp, indreptandu-si iar privirea spre cer, nu mai vede decat cateva stele ratacite, scapate de sub nori.

E rece si ea simte asta pana in maduva oaselor, este prea rece, si totushi asteapta.Tremura din toate incheieturle, dar suporta, poate suporta oricat, poate chiar sa devina ea rece in lupta cu frigul, dar rezista. Se va incalzi, stie asta, nu stie cand sau cum, dar o stie.

E rece, dar va fi cald.
Chipul ei a inghetzat in timp.

No comments: